luni, iunie 02, 2008

Pe Baricade Mereu,.. cu Ea

Intr-o noapte tarzie de scris la licenta, intr-o scurta pauza de-o pipa si-un conquitz, descoper pe neasteptate ca sant ultimul care mai sta in picioare. Nu e vorba de ora aici, si colegul meu de camera trudea cu greu in fata altui monitor. E vorba de blog... intre prietenii mei cu atitudine revolutionara, nimic nou pe fronturile lor. Doar unu. Ciufulici, e trista rau. Si mi-se rupe sufletul cand stiu ce draga imi este si ii sunt departe. O vorba buna, o iesire la un "cico", macar i-ar mai fi luat poate gandul de la ale ei probleme.Ca nu le pot eu rezolva. Hmmm... eu care nu mai am 5 minute sa vorbesc pe nemuritorul messenger cu prietena mea, am pretentii sa mai ajut si pe altu. Ciudat... dar pe dreptelea... pentru ca vad ca al meu Ciufulici sufera acolo unde eu o duc cel mai bine. Acolo unde orice-as face, increderea mea ramane neclintita si inima sigura... sigura de-a mea. Si-i multumesc lui ea.