Aseara am fost pentru poate ultima data pe Calea Bogdanestilor. Drumul pe care 2 ani de zile l-am batut neincetat. Incepand din Balta Verde une imi aveam caminul, trecand pe langa non-stop-ul de la colt, apoi prin parculetul in care nu stiu daca am stat vre-o data, mergand spre Piata 700, acolo unde in INCA am organizat cam acum un an, daca nu mai bine Reggae Night-ul. Acest drum batut de mii de ori, ma duce in orice sens as merge spre amintiri ce le voi lasa in urma. Pe de-o parte Caminul din Balta, caruia ii mai spuneam si Hotel Cismigiu, unde am descoperit adevaratul reggae si unde mi-am facut primii prieteni. Si pe de alta parte 700-le si P-taUnirii, plina de amintiri si ea. Acolo unde Papilion/Papi (barul artistilor) imi aminteste de multi altii. Piata Libertatii nici ea, nu ma lasa sa uit noptile in care ma plimbam cu cate o plescovita sarbeasca in mana alaturi de Aniela. Vremuri vechi de anul 1. Imi aduc pe urma aminte de alte persoane, Otilia, prima mea iubita din Timi, Cristina, Mili, Diana, Anca, Andreea Carasan, Adela, Iolanda. Eh, si baietii... trupa de soc din anul intaii cu Octav, cu Zoli, Stefano, apoi Nichii care nu scapa ocazia sa ma enerveze si Fratii Oprea, Giorgica. Imi mai amintesc de cei din camera de Arte, Florin, Adi, de la ei imi zboara gandul la Arpad. Pe urma vine ceata din anul 2, din camera 307, Andi, Iliuta, Cristi si Dragos de langa camera noastra, Adriana. Ce vremuri... Au trecut, am sa le las cu greu in urma si poate candva, din pacate, am sa le uit. Asa cum am uitat deja ,macar sa le mentionez, numele atator altora...
sâmbătă, iunie 07, 2008
Old memories are turning back, old times are not...
Aseara am fost pentru poate ultima data pe Calea Bogdanestilor. Drumul pe care 2 ani de zile l-am batut neincetat. Incepand din Balta Verde une imi aveam caminul, trecand pe langa non-stop-ul de la colt, apoi prin parculetul in care nu stiu daca am stat vre-o data, mergand spre Piata 700, acolo unde in INCA am organizat cam acum un an, daca nu mai bine Reggae Night-ul. Acest drum batut de mii de ori, ma duce in orice sens as merge spre amintiri ce le voi lasa in urma. Pe de-o parte Caminul din Balta, caruia ii mai spuneam si Hotel Cismigiu, unde am descoperit adevaratul reggae si unde mi-am facut primii prieteni. Si pe de alta parte 700-le si P-taUnirii, plina de amintiri si ea. Acolo unde Papilion/Papi (barul artistilor) imi aminteste de multi altii. Piata Libertatii nici ea, nu ma lasa sa uit noptile in care ma plimbam cu cate o plescovita sarbeasca in mana alaturi de Aniela. Vremuri vechi de anul 1. Imi aduc pe urma aminte de alte persoane, Otilia, prima mea iubita din Timi, Cristina, Mili, Diana, Anca, Andreea Carasan, Adela, Iolanda. Eh, si baietii... trupa de soc din anul intaii cu Octav, cu Zoli, Stefano, apoi Nichii care nu scapa ocazia sa ma enerveze si Fratii Oprea, Giorgica. Imi mai amintesc de cei din camera de Arte, Florin, Adi, de la ei imi zboara gandul la Arpad. Pe urma vine ceata din anul 2, din camera 307, Andi, Iliuta, Cristi si Dragos de langa camera noastra, Adriana. Ce vremuri... Au trecut, am sa le las cu greu in urma si poate candva, din pacate, am sa le uit. Asa cum am uitat deja ,macar sa le mentionez, numele atator altora...