vineri, noiembrie 26, 2010

Genialitatea de la limita nebuniei

Spunea cineva, ca facea vizite intr-un spital de nebuni, tatalui sau, un om de geniu, inchis acolo pentru ca manifesta impotriva sistemului comunist. Si ridica aceasta veche tema a invecinarii genialitatii cu nebunia. Atunci aveam in fata mea o masinuta, cumparata cu un leu dintr-un magazin in care se aduc solduri americane de gen. Masinuta asta are un angernaj, nu foarte spectaculos, pe baza de arc. Cu cat o tragi in spate mai mult cu atat se incordeaza mai tare si pleaca ca din pusca. In momentul ala am asociat imaginea masinutei mele cu imagine omului. Omul in repaos, omul care nu face nimic. Incordeazal umpic, punel la munca, stimuleazal, si va functiona perfect. Incordeazal si mai tare si va merge si mai repede, mai zgomotos, se va didica pe-o roata si va face spectacol. Dul la limita si va fi genial. Mai incordeazal doar umpic si va face un mare crranc. Adio geniu, adio logica, adio ridicarea pe o roata. Se blocheaza. Poate din frica de a merge mai departe, ajuns intr-un punct in care a descoperit, sau in care era foarte aproape de a descoperi si ii e frica sa o faca. Angrenaje suntem, piesele sunt altele.

o iesire... nu o plimbare

Slava Domnului ca m-a facut asa. Ies repede la plimbare... o iau pe camp si merg pe apa, dar imi revin repede. Conditia este totusi sa ies, ca sa ma pot calma. Si am iesit in randurile de mai jos... Acum imi pare rau, cred ca daca ar exista un cod deontologic al studentului, ceea ce am facut eu ar incalca, poate chiar grav, acest cod. Imi pare rau ca am iesit, dar ca sa imi salvez, cel putin asa consider eu, macar ce mi-a mai ramas din onoare, continui sa imi asum acele spuse. Nu dau inapoi. Nu sunt minciuni, sunt doar exagerari ca sa le numesc frumos. Spasme nervoase ale unu om ajuns la limita. Intorcandu-ma la exagerarile mele, sigur unii dintre voi au spus: "O alta forma de a minti". Da, dar au un adevar de la care pleaca, o baza solida pe care se construiesc, un adevar care irita, care mai corect, excita, declanseaza explozia. Exact ca o legenda. Deci ca sa ma mangai putin, pot spune ca mai jos am povestit "Legenda Mesterului Costica". Imi pare rau, da, pentru ca nu am fost suficient de tare incat sa nu explodez public. Dar am facuto. Olllle!

A toate raspunsul sau Raspunsul Raspunsurilor

Intai si intai trebuie sa lamurim ce face un raspuns al raspunsurilor. Trebuie sa il definim. Ce? nu credeati ca exista un raspuns suprem, un raspuns care sa raspunda la toate intrebarile fara sa lase nici o urma de alta intrebare in urma lui? Ba da! Exista si l-am primit si eu de la un mare om de cultura*. Ei bine raspunsul suprem denumit de Academia Romana,* A Toate Raspunsul, este unicul raspuns ce poate sa lamureasca un interogator asupra intrebarii puse fara ca acesta sa mai aiba nevoie de a pune alte intrebari ulterior pentru a se lamuri in privinta TUTROR CHESTIUNILOR. Deci, un raspuns, ATENTIE! unul singur, poate raspunde la oricare intrebare. Care este, poate va intrebati? Ei bine este cel mai simplu raspuns de un academism de inalta clasa: Ca asa vrea muschiul meu! D-aia. Eh? Ce ziceti? Este raspunsul care l-am primit si eu de la un cadru didactic universitar care prin simpla prezenta demonstreaza ca sistemul de Pile si Mita sau Nepotisme din Romania, exista. Este raspunsul care dupa cateva secunde bune de buimaceala totala din capul meu, produsa de clarificarea tuturor intrebarilor existentiale si de rasturnarea adevarurilor mincinoase, in care traisem pana atunci, nu mi-a mai permis sa mai pun o noua intrebare. Nu mai aveam intrebari. Totul era acum clar, limpede mai ceva decat un cristal. Adevarul e dincolo... dincolo de ghizdurile putului gandirii lui. Un put de tip american, foarte ingust [doar cat sa incapa galeata aducatoare de rahat la suprafata], dar foarte adanc, care ajunge pana in cele mai dense neguri ale prostiei si mitocaniei asociate cu falsa importanta acordata de sinelui[fudulie].
* mare om de cultura - numai mare nu este si numai om nu s-ar putea numi. Cat despre cultura... ma abtin.
* Imi cer iertare Academiei Romane care este o institutie mai mult decat onorabila, pentru ca am tarato in aceasta albie de porci in care am fost tras si eu multumita atoateraspunzatorului.

luni, noiembrie 15, 2010

Si-am zis verde Marioara, iaca postul nu omoara.
No, ca iaca incepu, prima zi de post din 6 saptamani veni.
Weekenduri cu deslegari, pesti sa papam cat om vre'.

Ha !

miercuri, noiembrie 10, 2010

Pentru cei ce "văd" caracterele româneşti corecte sub formă de pătrăţele, aveţi aici un link ce rezolvă ff repede problema.[Oarecum] Succesuri! :D

vineri, noiembrie 05, 2010

DISPERARE !!!!!!!!!!!!!!!

Pai da fratilor, ca si asa aveam prea multe. PREA MULTE va spun! Si oricum erau vechi, ce mai tinem noi cacaturi din epoca bronzului tarziu, cand avem acum in fata noastra cultura inox-sticla care e mult mai falnica. Pai nu ea se ridica la zeci de metrii poate sute, in aer, in fata noastra? Ce ne-ar mai interesa daca se pierd cateva monumente care nu se ridica decat circa 2-3 metri cel mult, de la sol. Am ramas siderat, adica masca pe intelesul tuturor(imi cer scuze daca am jignit inteligenta unora, dar sper sa citeasca si unii cu IQ-ul mai mic), si nu numai ca am ramas asa ca vitelu la poarta noua, dar m-am enervat, si inca cumplit. Nu pot sa inteleg si ma revolt asa cum pot, adica aici. Finantati "bunilor" oameni de afaceri proiecte care sa distruga situri si monumente, ca nu ne mai trebuie cultura, la ce bun. Lasa ca mai distrugem si cateva cladiri de prin centrele vechi ale marilor orase si tragem niste zgarie nori frumosi de vre-o 6 etaje ca mai mult nu tine solul, in care sa lucreze niste EMO-uleti care la intrebarea: Ce este Sarmizegetusa? sa raspunda eventual ca poate e sotia striperita a vre-unui fotbalist. Mai stii? te-astepti. Luavar... si Dumnezeu sa ne ierte dar nu va mai suport!

P.S. Si tocmai in Prahova au fost cele mai multe, turbez, si tocmai in comuna de unde sunt strabunii mei. Deja fac spume. Ce naspa ar fi fost sa fi trecut niste turisti p-acolo, nu numai drumul fructelor si al tuicii. Si iarasi ce naspa ar fi fost sa ma fi putut duce si eu cu copii sa le zic ca uite care destept [om de cultura], se mai trage de prin zona de unde au si ei o radacina. Dar ce folos...

I.N.M.I. - MONUMENTE DISPARUTE
I.N.M.I. - MONUMENTE ELIMINATE

joi, noiembrie 04, 2010

Ne reprezinta presedintele? (cred ca da, dar nu mai vreau!)

Traiasca REGELE! Stiu ca nu e momentul dar asa m-am trezit eu de dimineata. Si totusi desi ar putea parea, nu e doar o vorba a diminetii. Chiar mi-ar placea sa fim iar o monarhie, sa poata si tarisoara asta a noastra sa fie reprezentata de cineva cu coloana vertebrala, nu de ramele de la conducere, nu de domnul Basescu care umbla pe la nunti de mafioti olteni si care isi aduce verisorii in ministere pentru ca fostul ministru nu mai saluta onor cu mana la frunte si sa strige: Da! Sa traiti! la ordinele lui. Imi pare rau, l-am votat. Dar a fost ultimam gresala de genul asta. De mult mi-am promis mie, de azi o fac in public: Promit sa nu mai votez la presedintie decat membrii ai Casei Regale a Romaniei pana in ziua in care Romania va deveni monarhie. Traiasaca ! Traiasca ! Traiasca monarhia !